8 decembrie 2008

















La a doua intalnire am avut cinci elevi. Am facut o scurta recapitulare a lucrurilor pe care le vorbisem prima data, iar apoi am inceput sa le arat imagini ale expresionistilor abstracti americani. Le-am vorbit despre Pollock, Rothko si Newman, incercand sa evidentiez legatura dintre ei si expresionismul figurativ european. Pentru asta m-am folosit de cateva imagini de Derrain si Matisse.




















Prin exagerarea culorii la cei doi pictori fauvisti, am intentionat sa pun in discutie nevoia pictorilor modernisti de a renunta la imitarea realitatii, incercand sa vorbesc despre refuzul reprezentarii care se poate observa la pictorii americani care apartin expresionismului abstract.
























Elevii mei pareau sa inteleaga arta prin intermediul picturii figurative de sevalet si m-am folosit de Rothko, din cauza senzualitatii culorii care ofera ceva mai mult din punct de vedere vizual decat atitudinea cerebrala a lui Newman.





















Comentand pictura lui Rothko intentionam sa subliniez asemanarile dintre el si Newman: campuri de culoare, linii orizontale sau verticale, o geometrie difuza comparata cu o geometrie mai precisa si clara la Newman.

Au aparut si comentarii de tipul - si eu puteam face asta / de ce e asta arta? - intrebari legitime de altfel, la care a trebuit sa explic cateva lucruri despre epuizarea posibilitatilor mediului picturii in anii 40-50 datorita avangardelor, dar si despre renuntarea progresiva la reprezentare odata cu aparitia fotografiei. Am gasit imaginea de mai jos mai tarziu, dar cred ca rezuma foarte bine unele reactii.


















Voiam sa ajung la punctul de trecere dintre arta perceptiva si arta conceptuala, lucru pe care intentionam sa il ilustrez cu ajutorul lucrarii lui Barnett Newman numita The Wild, care este o panza lata de 4,1 cm si lunga de 243 cm. Pictura mi se pare un hyperlink extraordinar dintre expresionismul abstract, minimalism si arta conceptuala.

Lucrarea poate fi usor tradusa in text: o panza de dimensiunile 4,1 cm x 243 cm, colorata in doua tonuri de rosu. Acest lucru face din ea unul dintre obiectele care poate sau poate ca nu trebuie neaparat sa fie produse/construite, conform unei atitudini pe care arta conceptuala o va face populara mai tarziu.